Introducere în calculele de date

Formulele și funcțiile din liste sau biblioteci se pot utiliza pentru a calcula date într‑o varietate de moduri. Prin adăugarea unei coloane calculate într‑o listă sau bibliotecă, se creează o formulă care conține date din alte coloane și operează funcții de calculare a datelor și orelor, de efectuare a ecuațiilor matematice sau de lucru cu textul. De exemplu, într‑o listă de activități, utilizați o coloană pentru a calcula numărul de zile necesare pentru finalizarea fiecărei activități, pe baza coloanelor Dată de început și Data încheierii.

 Notă   Acest articol descrie conceptele de bază corelate cu utilizarea formulelor și a funcțiilor. Pentru informații specifice despre o funcție particulară, consultați articolul despre acea funcție.

---

• Prezentare generală a formulelor
• Prezentare generală a funcțiilor
• Utilizarea referințelor de coloană într-o formulă
• Utilizarea constantelor într-o formulă
• Utilizarea operatorilor de calcul într-o formulă

---

Prezentare generală a formulelor

Formulele sunt ecuații care efectuează calcule ale valorilor dintr-o listă sau bibliotecă. O formulă începe cu semnul egal (=). De exemplu, formula următoare înmulțește 2 cu 3, apoi adaugă 5 la rezultat.

=5+2*3

O formulă se utilizează într-o coloană calculată și pentru a calcula valorile implicite pentru o coloană. O formulă poate conține funcții (funcție: O formulă predefinită care ia o valoare sau mai multe valori, efectuează o operație și întoarce o valoare sau mai multe valori. Se recomandă utilizarea funcțiilor pentru simplificarea și scurtarea formulelor dintr-o foaie de lucru, în special a acelora care efectuează calcule lungi sau complexe.), referințe de coloană, operatori (operator: Un semn sau simbol care specifică tipul de calcul ce trebuie executat într-o expresie. Există operatori matematici, de comparație, logici sau de referință.) și constante (constantă: O valoare care nu este calculată și, deci nu se schimbă. De exemplu, numărul 210 și textul "Câștiguri Trimestriale" sunt constante. O expresie sau o valoare rezultată dintr-o expresie nu este o constantă.), ca în exemplul următor.

=PI()*[Result]^2

O formulă poate utiliza unul sau mai multe elemente din tabelul anterior. Aici sunt câteva exemple de formule (în ordinea complexității).

Formule simple (cum ar fi =128+345)

Formulele următoare conțin constante și operatori.

Formule care conțin referințe coloană (cum ar fi =[Venit] >[Cost])

Formulele următoare se referă la alte coloane din aceeași listă sau bibliotecă.

Formule care apelează funcții (cum ar fi =AVERAGE(1, 2, 3, 4, 5))

Formulele următoare apelează funcții predefinite.

Formule cu funcții imbricate (cum ar fi =SUM(IF([A]>[B], [A]-[B], 10), [C]))

Formulele următoare specifică una sau mai multe funcții ca argumente de funcție.

Începutul paginii

Prezentare generală a funcțiilor

Funcțiile sunt formule predefinite care efectuează calcule utilizând valori specifice, denumite argumente, într-o anumită ordine sau structură. Funcțiile se pot utiliza pentru a efectua calcule simple sau complexe. De exemplu, instanța următoare a funcției ROUND rotunjește un număr în coloana Cost la două poziții zecimale.

=ROUND([Cost], 2)

Vocabularul următor este util atunci când învățați funcții și formule noi:

Structură     Structura unei funcții începe cu semnul egal (=), urmat de numele funcției, o paranteză deschisă, argumentele pentru funcție despărțite prin virgule și o paranteză închisă.

Nume funcție     Acesta este numele funcției acceptat de liste sau biblioteci. Fiecare funcție ia un număr specific de argumente, le procesează și returnează o valoare.

Argumente     Argumentele pot fi numele, text, valori logice, cum ar fi Adevărat sau Fals sau referințe coloană. Argumentul desemnat trebuie să producă o valoare validă pentru acel argument. De asemenea, argumentele pot fi constante, formule sau alte funcții.

În anumite cazuri, se poate să fie nevoie să utilizați o funcție ca unul dintre argumentele altei funcții. De exemplu, formula următoare utilizează o funcție AVERAGE imbricată și compară rezultatul cu suma a două valori din coloană.

=AVERAGE([Cost1], SUM([Cost2]+[Discount]))

Returnări valide     Când o funcție se utilizează ca argument, este necesar să întoarcă același tip de valoare ca aceea utilizată de argument. De exemplu, dacă argumentul utilizează Da sau Nu, atunci funcția imbricată este necesar să întoarcă Da sau Nu. Dacă nu se întâmplă astfel, lista sau biblioteca afișează o valoare de eroare #VALUE!.

Limite nivel de încorporare     O formulă conține până la opt niveluri de funcții încorporate. Când funcția B se utilizează ca argument în funcția A, funcția B este o funcție de nivel secund. În exemplul de mai sus, funcția SUMĂ este o funcție de nivel secund deoarece este argumentul funcției MEDIE. O funcție încorporată în funcția SUMĂ ar fi o funcție de nivelul trei etc.

 Note 

• Listele și bibliotecile nu acceptă funcțiile RAND și NOW.
• Funcțiile AZI și EU nu sunt acceptate în coloanele calculate, dar sunt acceptate în setarea de valoare implicită a unei coloane.

Începutul paginii

Utilizarea referințelor de coloană într-o formulă

O referință identifică o celulă din rândul curent și indică o listă sau o bibliotecă în care să căutați valorile sau datele pe care doriți să le utilizați într-o formulă. De exemplu, [Costul] face referință la valoarea din coloana Costuri din rândul curent. Dacă coloana Costuri are valoarea 100 în rândul curent, atunci =[Costul]*3 întoarce 300.

Cu ajutorul referințelor, aveți posibilitatea să utilizați datele din alte coloane ale unei liste sau ale unei biblioteci într-una sau mai multe formule. La coloanele din următoarele tipuri de date se poate face referire din cadrul unei formule: o singură linie de text, număr, monedă, ora și data, alegerea da/nu și calculul.

Utilizați numele de afișare al coloanei pentru a face referire la ea într-o formulă. Dacă numele include un spațiu sau un caracter special, este necesar să includeți numele în paranteze pătrate ([ ]). Referințele nu sunt sensibile la dimensiunea literelor. De exemplu, aveți posibilitatea să faceți referire la coloana Preț unitate într-o formulă ca [Preț unitate] sau [preț unitate].

 Note 

• Nu aveți posibilitatea să faceți referire la o valoare din alt rând decât rândul curent.
• Nu aveți posibilitatea să faceți referire la o valoare din altă listă sau bibliotecă.
• Nu aveți posibilitatea să faceți referire la ID-ul unui rând pentru un rând nou inserat. ID-ul nu există în momentul efectuării calculului.
• Nu aveți posibilitatea să faceți referire la altă coloană într-o formulă care creează o valoare implicită pentru o coloană.

Începutul paginii

Utilizarea constantelor într-o formulă

O constantă este o valoare care nu se calculează. De exemplu, data 10/9/2008, numărul 210 și textul "câștiguri trimestriale" sunt toate constante. Constantele sunt de următoarele tipuri:

• Șir (Exemplu: =[Nume de familie] = "Smith")

Constantele de șir se includ între ghilimele și pot include până la 255 de caractere.

• Număr (Exemplu: =[Cost] >= 29.99)

Constantele numerice pot include zecimale și pot fi pozitive sau negative.

• Dată (Exemplu: =[Dată] > DATE(01.07.2007))

Constantele de date necesită utilizarea funcției DATE(zi,lună,an).

• de tip Boolean (Exemplu: =IF([Cost]>[Venit], "Pierdere", "Nicio pierdere")

Da și Nu sunt constante Booleene. Acestea se utilizează în expresii condiționale. În exemplul de mai sus, în cazul în care Cost este mai mare decât Venit, funcția IF returnează Da și formula returnează șirul "Pierdere". În cazul în care Cost este egal sau mai mic decât Venit, funcția returnează Nu și formula returnează șirul "Fără pierderi".

Începutul paginii

Utilizarea operatorilor de calcul în formule

Operatorii specifică tipul de calcul pe care doriți să-l efectuați în elementele într-o formulă. Listele și bibliotecile acceptă trei tipuri diferite de operatori de calcul: aritmetic, comparație și text.

Operatori aritmetici

Utilizați operatorii aritmetici următori pentru a efectua operații matematice de bază, cum ar fi adunarea, scăderea sau înmulțirea; pentru a combina cifre; sau pentru a produce rezultate numerice.

Operatori de comparație

Aveți posibilitatea să comparați două valori cu operatorii următori. Atunci când două valori se compară utilizând acești operatori, rezultatul este o valoare logică Da sau Nu.

Operator text

Utilizați caracterul ampersand (&) pentru a asocia sau concatena unul sau mai multe șiruri de text pentru a produce o bucată unică de text.

Ordinea în care o listă sau bibliotecă efectuează operațiuni într-o formulă

Formulele calculează valori într-o ordine specifică. O formulă poate începe cu semnul egal (=). După semnul egal urmează elementele de calculat (operatorii), care se despart prin operatori de calcul. Listele și bibliotecile calculează formula de la stânga la dreapta, în funcție de ordinea specifică pentru fiecare operator din formulă.

Prioritatea operatorilor

În cazul în care combinați mai mulți operatori într-o formulă unică, listele și bibliotecile efectuează operațiunile în ordinea afișată în tabelul următor. Dacă o formulă conține operatori cu aceeași prioritate  - de exemplu, dacă formula conține un operator de înmulțire și un operator de împărțire - listele și bibliotecile evaluează operatorii de la stânga la dreapta.

Utilizarea parantezelor

Pentru a modifica ordinea evaluării, includeți între paranteze partea din formulă care se calculează prima. De exemplu, formula următoare are ca rezultat 11, deoarece lista sau biblioteca calculează înmulțirea înainte de adunare. Formula înmulțește 2 cu 3, apoi adună 5 la rezultat.

=5+2*3

În schimb, dacă utilizați parantezele pentru a modifica sintaxa, lista sau biblioteca adună 5 și 2, apoi înmulțește rezultatul cu 3 pentru a rezulta 21.

=(5+2)*3

În exemplul de mai jos, parantezele din jurul primei părți a formulei obligă lista sau biblioteca să calculeze întâi [Cost]+25, apoi să împartă rezultatul la suma de valori din coloanele EC1 și EC2.

=([Cost]+25)/SUM([EC1]+[EC2])

Începutul paginii